Despre cafea şi beneficiile ei sau, despre faptul că este dăunătoare s-a tot scris şi se va mai scrie. Astăzi, vă prezentăm un alt punct de vedere despre licoarea pe care mulţi dintre noi o adorăm.

Cafeaua pare un elixir minune. O serie de cercetări au legat consumul de cafea de prevenirea unor boli precum demenţa sau tulburările metabolice. Bineînţeles, nu putem lăsa la o parte efectul ei revigorant şi plusul de energie pe care ni-l dă ori de câte ori avem nevoie. Totuşi, pentru ca efectele benefice să fie păstrate, trebuie să evităm anumite obiceiuri legate de depozitarea sau prepararea cafelei, care diminuează aceste beneficii.

Există greşeli pe care le fac toţi oamenii în legătură cu cafeaua, fie că vorbim despre mituri legate de provenienţa ei, fie că vorbim despre depozitarea acesteia sau prepararea ei. Mai jos puteţi vedea unele dintre cele mai comune astfel de greşeli, potrivit Fox News.

Cumpărăm cafea măcinată: Cu toţii ne înghesuim să cumpărăm cafea măcinată şi fugim de cafeaua boabe, fie pentru că găsim plictisitor şi mult prea complicat să o râşnim noi acasă, fie pentru că ne e mai uşor şi mai la îndemână să o procurăm gata măcinată.

Experţii în chimie alimentară spun că aceasta din urmă conţine mai mulţi radicali liberi care pot contribui la apariţia stresului oxidativ şi a diferitelor inflamaţii în organism.

Păstrăm cafeaua în ambalajul original după deschidere: Cafeaua trebuie depozitată în recipiente în care să nu pătrundă aerul. Astfel, cafeaua îşi va păstra proprietăţile în ceea ce priveşte sporirea antioxidanţilor în corpul uman.

Bem cafea prea de dimineaţă: Specialiştii recomandă ca ceaşca de cafea să fie băută undeva între orele 10 şi 12 dimineaţa, pentru ca atunci scade nivelul de cortizol din organism şi simţim nevoia de un plus de energie. O cafea băută în grabă dimineaţa la ora 7 nu ajută mai deloc.

Bem prea multă cafea: Excesele nu sunt recomandate niciodată. Această regulă se aplică şi când vine vorba de cantitatea de cafea pe care o bem zilnic. O ceaşcă de 225 ml pe zi este de ajuns pentru organism. Orice depăşeşte această cantitate poate conduce la efecte nedorite, mai ales în cazul persoanelor care suferă de diabet, anxietate sau au probleme cu refluxul gastroesofagian.

Punem prea mult zahăr în cafea: Unul dintre cele mai mari avantaje ale cafelei este acela că stabilizează nivelul de zahăr din sânge şi reduce riscul apariţiei diabetului de tip 2, mulţumită antioxidanţilor pe care îi conţine. Aşadar, atunci când îndulcim în mod excesiv cafeaua, nu facem altceva decât să o transformăm într-un desert, care nu mai are nimic în comun cu originalul.

Pilula contracepției inhibă curățarea cofeinei ingerate. Acest efect este crescut dramatic prin consumul de alcool sau de medicamente pentru ameliorare a durerii, provocând astfel multe cazuri de otrăvire cu cofeină, care sunt tratate ca alte lucruri odată ce persoana ajunge la spital.

Cafeaua este dovedită a provoca o prostată mărită, anxietate ridicată, insomnie, depresie, defecte congenitale, sindroame dureroase, modele de respirație nenaturală, leziuni cerebrale, hiperactivitate, tulburări de învățare (de la leziuni cerebrale), tulburări comportamentale, oboseală, anumite tipuri de cancer , Crohns, IBS, colită, ulcere, scăderi de fier, boli de inimă, dureri de cap, PMS, incidență crescută a leziunilor musculare și ale tendonului, dureri articulare, infarct miocardic, accident vascular cerebral.

Bem din aceeaşi cafea o zi întreagă: Bem de câteva ori dintr-o ceaşcă de cafea, apoi o uităm undeva pe birou şi ne întoarcem la ea două ore mai târziu şi tot aşa. Acest lucru este greşit. Cu cât este lăsată mai mult în ceaşcă, aciditatea cafelei creşte, putând duce la apariţia arsurilor gastrice şi a indigestiei şi, totodată, atacă smalţul dinţilor.

Cafeaua cauzează creșterea grăsimii și provoacă celulita, deoarece prin declanșarea senzației de zbor sau de luptă a organismului (pe care orice otravă sau amenințare o are), se schimbă cerința sursei principale de combustibil a organismului la una din grăsimi.

Când organismul este amenințat, acesta preferă grăsimea ca sursă principală de combustibil, în loc de glucide sau proteine.