Badnjakul a fost aprins în Banatul montan! A început Crăciunul pentru ortodocșii de rit vechi


Sârbii din Reșița au participat, aseară, la ritualul badnjakului, moment ce marchează debutul sărbătorilor de iarnă la creștinii ortodocși de rit vechi. La fel ca în fiecare an, în Ajunul Crăciunului, în curtea bisericii a fost aprins badnjakul, un trunchi de stejar, potrivit unei tradiții străvechi pe care sârbii o păstrează până în zilele noastre.
Cu rădăcini adânc înfipte în credința slavă precreștină, ritualul arderii trunchiului de stejar a fost preluat și păstrat de Biserica Ortodoxa Sârbă, ca semn al purificarii de păcate și al înnoirii pe plan spiritual.„Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. Noi îl prăznuim după calendarul Iulian, alături de biserici surori, precum cea ortodoxă rusă, ucraineană şi altele. Este o sărbătoare cu predilecţie a bucuriei şi a speranţei. Ne-am pregătit pentru această sărbătoare prin post şi fapte bune, prin ajutorarea semenilor noştri, prin rugăciuni, pentru că acesta este scopul sărbătorii, de a ne reînnoi firea, să izgonim din sufletul nostru pe omul cel vechi, cel împătimit şi să-l primim, asemenea peşterii din Bethleem, pe Mântuitorul Iisus Hristos, căruia să-i fie veşnică slava”, a declarat preotul paroh la Biserica Ortodoxă Sârbă din Reşiţa, Vasa Lupulovici.
După slujba oficiată în biserică, fiecare dintre participanții la ritualul badnjakului au primit câte un manunchi de crenguțe de stejar. Acesta va fi păstrat în casa până anul viitor, când va fi adus la biserică, pentru a fi ars. Sârbii au și alte obiceiuri în aceasta perioada pe care le pastrează cu sfințenie.
„În fiecare gospodărie se fac bucate alese, dar din nici una nu lipseşte tradiţionala cesniţa – prăjitură din foi de aluat fraged, cu multă nucă şi în care se ascunde o monedă. Cel ce va găsi bănuţul, se spune că îi va merge bine şi va fi fericit tot anul. ”Eu sunt fericită că în mediul rural se păstrează toate aceste obiceiuri. Totul este simbolic, dar punem acele paie, pentru a încălzi locul unde se va naşte pruncul Iisus Hristos. Dimineaţa, femeile se trezesc foarte devreme, se închină şi apoi se trece la framântatul cozonacului specific. În ajun, se mănâncă de post, se face supă de roşii, celebra mâncare de fasole şi renumita plăcintă de dovleac. Iar masa se ia pe jos, pe paie. În plus, gazda casei rămâne treaz până se consumă toată lumânarea care a fost pusă să ardă în această seară”, a afirmat poeta Liubiţa Raichici, director al Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin.
În aceste zile, creştinii de rit vechi din Banat se salută cu ,,Hristos se rodi’’, iar ceilalti răspund ,,Za istina se rodi’’, în traducere, „Hristos s-a născut” şi, respectiv, „Adevărat că s-a născut”.Potrivit ultimului recensamant, in Caraș-Severin trăiesc aproximativ 8.000 de ortodocși de rit vechi, majoritatea sârbi și ucraineni.

Post Author: Cristian Bistriceanu

Cristian Bistriceanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *