Covrigul. O istorie împletită [VIDEO]

Covrigul (turcă: simit, greacă: koulouri, sârbă: đevrek, macedoneană: gjevrek, bulgară: gevrek – ultimele trei provenind din turcescul gevrek, însemnând „crocant”, ceea ce în unele părți ale Turciei este colocvial similar cu „simit”) este un produs de panificație de formă circulară presărat cu semințe, în general de susan sau mac, sau doar cu sare deasupra, foarte răspândit în Turcia, Grecia, Serbia, Bulgaria și alte părți ale Balcanilor, precum și în Orientul Mijlociu.

Atât mărimea, cât și elasticitatea, proprietatea de a fi crocant, sau sămânța cu care este presărat, variază în funcție de zona geografică. În gastronomia turcească, simitul este servit în mod tradițional lângă ceai, jeleu de fructe, gem sau brânză.

Simiții și koulurii sunt adesea vânduți de către comercianți stradali, aceștia având în genere un cărucior sau, mai rar, un chioșc (simigerie).

Un produs de panificație asemănător este polonezul obwarzanek, sau brezel (în zonele cu populație vorbitoare de limbă germană), acesta fiind însă fiert frugal înainte de a fi copt.

Exista numeroase discutii despre originea covrigilor, de asemenea si despre originea numelui, majoritatea istoricilor fiind de acord ca au fost inventati de catre calugarii germani. Potrivit lucrarii “Istoria Stiintei si a Tehnologiei”, scrisa de Bryan Bunch si Alexander Hellemans, se considera ca in anul 610 un calugar italian a inventat covrigii drept rasplata pentru copiii care invatau rugaciunile. Acesta numea micile fasii de aluat copt, incolacite pentru a se asemana cu mainile incrucisate piept, “Pretiola” (mici recompense). O ilustratie din secolul XII, “Hortus deliciarum”, din Alsacia ar putea fi prima imagine a unui covrig.

O alta sursa localizeaza inventia intr-o manastire din sudul Frantei. Covrigul cu bucle ar mai putea avea legaturi cu painea greceasca in forma de inel, derivata de la painea folosita la slujbe in manastiri acum o mie de ani. In Germania exista povesti care relateaza ca inventia covrigilor a fost a brutarilor disperati tinuti captivi de catre conducatorii local.

Enciclopedia “Meyers Konversations-Lexikon” din 1905 suspecteaza originea covrigului odata cu interzicerea traditiilor pagane de copt, precum forma Crucii Soare, la Sinodul din Estinnes din anul 743. Covrigul ar fi aparut ca si un inlocuitor.

Covrigul a fost folosit drept emblema brutarilor si mai apoi a breslelor acestora din zonele sudice din Germania si s-au pastrat pana in secolul al XII-lea.

In Biserica Catolica, covrigii erau considerati ca avand o semnificatie religioasa datorita ingredientelor si a formei. Covrigii erau realizati dupa o retea simpla folosind faina si apa pentru a putea fi mancati pe perioada postului.

Asemenea gaurilor din mijlocul paini plate suedeze (ceea ce permitea agatarea lor pe sfori), buclele covrigilor ar fi putut servi unui scop practic. Spre exemplu, puteau fi atarnati pe bete, acestea fiind proiectate in sus de pe o coloana centrala. Un astfel de obicei se poate vedea intr-un tablou al pictorului Job Berckheyde realizat in jurul anului 1681.

Desi nu la fel de popular ca si printre germani si americani, covrigii cu bucle sunt cunoscuti si in alte tari europene si in alte tari din jurul lumii. In Cehia covrigul este cunoscut sub numele de “preclik”, in Finlanda ca si “viipurinrinkeli”, iar in Slovacia este numit “praclik”. Spaniolii, francezii, si italieni ii numesc “pretzel”, “bretzel” sau “brezel”, norvegienii si danezii il numesc “kringle”, polonezii ii spun “precel”, in maghiara si croata este numit “perec”, iar in sarba i se spune “pereca”. In Romania, covrigul este un aliment fast-food foarte popular in zonele urbane si, de asemenea, un cadou de sarbatori.

În patiseria noastră, covrigul a intrat, se pare, pe filieră turcă, odată cu sarmalele, rahatul sau sugiucul şi indiferent de formă, mărime, că sunt cu susan, sare, mac, seminţe de floarea soarelui sau stafide covrigii şi-au câştigat un binemeritat loc în bucătăria din întreaga lume.

În 2015, în cadrul Festivalului Medieval de la Sighişoara, a fost copt cel mai mare covrig din lume realizat într-un festival medieval, numit „Hrana Uriașilor”. A măsurat 20 de metri în diametru și o suprafață desfășurată de 64 metri liniari. La aluatul din care a fost preparat s-au folosit 100 kg de făină şi 1 kg de drojdie.

Unul dintre recordurile stabilite de covrig este cel din anul 2008, când Olaf Kluy şi Manfred Keilwerth au preparat cel mai mare covrig. Cu o greutate de 382 kg, o lungime de 8,20 m şi o lăţime de 3,10 m, el a fost fabricat din 536.985 kg de făină.

Cel mai vechi covrig din lume a fost descoperit în Germania, în timpul unei excavări, în apropierea Dunării, la Regensburg. După cercetări s-a aflat că are „vârsta” de 250 de ani.

Post Author: www.banatfm.ro

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *