La Mulți Ani, Ovidiu Lipan-Ţăndărică!

Ovidiu Lipan (n. 31 ianuarie 1953, Iaşi) este un muzician, compozitor şi baterist român, cunoscut ca membru a două formaţii marcante de muzică rock din România, Roşu şi Negru şi Phoenix.

A urmat autodidact acordeonul şi pianul. Trăgându-se dintr-o familie de muzicieni, bunicul lui Ovidiu Lipan fiind percuţionist, şi având toba în casă, era inevitabil să nu bată în ea. Din acel moment nu se ştie cine pe cine a însuşit: tobă pe Ovidiu sau Ovidiu pe tobă. A urmat liceul Costache Negruzzi în paralel cu şcoală de muzică (clarinet). În primul rând, când a apărut în grupul Roşu şi Negru strămutat de Nancy Brandes la Iaşi (anii ’67-’68, când Lipan avea vârstă de 13 ani), s-a dovedit (inclusiv că vârstă, revăzând filmările de arhivă) copilul teribil al tobelor şi implicit al rock-ului românesc. La cele două festivaluri ale Arhitecturii (69 şi 71), practic gale naţionale ale rockului românesc din acei ani, a câştigat de fiecare dată premiul pentru cel mai bun baterist (chit că era clar şi cel mai tânăr-15 ani). Muzica ieşenilor, de altfel, era evadată din obişnuinţele vremii, spre un jazz-rock de mare clasă, elitist (şi oricum nou pentru România). Având un mare succes în rândul studenţilor, au făcut concerte în toată ţară cu sălile pline, Ovidiu Lipan fiind cap de afiş.

A continuat să cânte după 1971, în Bucureşti, cu Roşu şi Negru (cu care apare pe trei discuri EP) până la jumătatea anilor 70, dar şi în alte formaţii de acompaniament ale vremii. Aşa că în 1975, când postul de baterist de la Phoenix (cea mai populară trupa a momentului atunci) a rămas liber, a fost primul contactat. De atunci (capodopera discografică «Cantafabule») apare aproape în toate show-urile şi pe toate discurile Phoenix. A fugit din ţară laolaltă cu ceilalţi conduşi de Nicolae Covaci, la începutul verii 1977, iar în Germania a continuat să cânte în diverse formule, nu numai cu foştii Phoenix… Astfel, în 1978 a înfiinţat MADHOUSE – cu Iosif Kappl şi Krauser – formulă care a înregistrat două discuri. Au cântat mult prin cluburile germane şi la mari festivaluri internaţionale. Apoi colegii au intrat în LAKE, el în schimb a cântat ba în studiouri, cu ERUPTION, cu ELOY, cu Joachim Witt (new-wave german), diverse sessions cu Herman Rarebell de la SCORPIONS, prin cluburi (incl Ginger Baker), cu RATED X (trupa nemţească cu care a editat două albume)-fiind un muzician complet a avut propriul big band şi a cântat la turnire de dans internaţionale cu Michael Hall. A terminat studiile la academia de jazz W. Hartman. O viaţă muzicală complexă, onorând comenzi dintre cele mai variate. Fireşte, când PHOENIX s-au repus pe roate a fost din nou alături de fugari.

A revenit în ţară în ianuarie 1990 (Revoluţia i-a prins pe Phoenix cântând în Hyde Park din Osnabruck) nu cu trupa, ci cu un convoi de ajutoare pentru copiii din Moldova natală împreună cu maestrul Celibidache din Austria. Dragostea de ţară fiind prea puternică, Ovidiu Lipan a revenit în România după revoluţia din 1990 şi a realizat “Visul Toboşarului”, un poem simfonic, într-un spectacol de world-muzică care a rămas pentru todeauna întipărit în mintea spectatorilor.

Începând cu 1992, (când Ţăndărică participa cu un clip, pentru Germania, la «Cerbul de Aur») îşi edifica propria carieră, aşadar solistică. Un single şi un LP (cu compoziţii proprii, avându-l inclusiv solist vocal! – «Lipan Connection»), iar din 1999 apare cu proiecte ample (însoţite de transpuneri discografice ale coloanelor sonore) iniţiate şi dezvoltate într-un spirit al muzicii româneşti tradiţionale, identitare, la intersecţii stilistice… fără graniţe! Aşa a fost opera etno-rock «Visul Toboşarului», în paralel cu colaborările cu Fanfara din 10 Prăjini, apoi «Renaşterea / Pro Europa», colaborări cu Gheorghe Zamfir, Grigore Leşe, Marius Mihalache, «Getică». În ianuarie 2003, la 50 de ani, Ministerul Culturii şi Cultelor i-a conferit Premiul de excelenţă pentru întreagă activitate, iar în noiembrie 2007, când PHOENIX au fost decoraţi de Preşedintele României (cu Meritul Cultural în grad de Cavaler), Ovidiu Lipan (care avea deja această distincţie) a fost înaintat la gradul de Ofiţer. Ovidiu Lipan a dus numele României peste tot în lume, susţinând spectacole în Europa (Franţa, Belgia, Albania, Macedonia, Bulgaria), America de Nord, America Latină. De-a lungul timpului, a câştigat numeroase premii care l-au onorat foarte mult şi au fost un semn că muncă i-a fost apreciată. Ovidiu Lipan este un cetăţean al lumii, un om care uneşte prin forţă şi prin formă lui original-modernistă obiceiurile şi tradiţiile cu muzică contemporană. Un astfel de exemplu este cel mai recent spectacol al maestrului care a avut loc la Sala Palatului şi a inclus elemente sud-americane, balcanice, latine, un parfum şi o notă distinsă a ceea ce înseamnă cultură planetară şi ecumenism cultural. De-a lungul timpului a avut colaborări cu numeroşi artişti: Toni Putrino (Australia), Dzidek Marcinkevici (Polonia), Kappl (Germania), Marius Mihalache, Laurenţiu Horjea, Mihai Neniţă, Chiba Daki, Mani Neumann, etc. Ovidiu Lipan Ţăndărică are un talent de geniu, a perseverat şi a ajuns la o formă de gândire muzicală care cucereşte inimile publicului în fiecare spectacol. Prin concertele diferite din punct de vedere stilistic, Ovidiu Lipan şi-a dezvoltat stilul artistic pe care nu l-ar fi învăţat în nicio şcoală.

În 2008 începe colaborarea cu Margareta Pâslaru care scrie textele pentru două dintre compoziţiile lui Ovidiu Lipan şi le înregistrază: Tango Toledo (2008) şi Balerină (2009). În ianuarie 2009 Tango Toledo se clasează pe primul loc în Top Românesc – Radio România Actualităţi.

Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit solistului vocal Ovidiu Lipan la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.

Sursa: wikipedia

Post Author: www.banatfm.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *