Producţia de locomotive cu aburi de la Reșița centrul modernizării României


„Reşiţa şi producţia de locomotive cu aburi”, asfel s-a initulat tema de discuție propusă de Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa, în an Centenar, prin care trecutul tehnic al judeţului Caraş-Severin a fost scos evidenţă.
Muzeul Locomotivelor cu Abur, cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa şi este găzduit în zona Triaj din Reşiţa. Înfiinţat în anul 1972, muzeul a fost amenajat la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reşiţa, prin eforturile inginerului Mircea Popa, director al Uzinelor reşiţene, la vremea aceea. În muzeu sunt expuse 16 locomotive din diverse epoci de construcţie, dintre care 14 sunt produse la Reşiţa. Primele trei locomotive au fost reproduse după un prototip construit la Viena în anul 1871 şi numit ”Szekul”, întrucât era destinat liniei Reşiţa-Secu. „Am organizat o masă rotundă cu tema Tezaurul cultural şi tehnic al judeţului Caraş-Severin, ce a avut ca subtemă, Reşiţa şi producţia de locomotive cu aburi, pe placa turnantă a istoriei, o rememorare a unor fapte istorice ce plasează, practic, producţia de locomotive cu aburi în centrul modernizării României. Pe de altă parte, în acest fel încheiem şi o acţiune pe care Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa a pornit-o în această primăvară, şi anume, revopsirea locomotivelor şi o serie de reparaţii, de refacere a iluminatului şi instalaţiilor din Muzeul Locomotivelor din municipiu”, a declarat, cu acest prilej, purtător de cuvânt al Fundaţiei Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa, Walter Flack.
La rândul său, directorul Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, Liubiţa Raichici, a subliniat că întregul tezaur tehnic a contribuit substanţial la modernizarea României, ceea ce ar trebui să îi facă pe oameni mult mai conştienţi de acest lucru.
Cel mai important exponat al muzeului este locomotiva ‘Resicza’, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spaţiul sud-est european, la Reşiţa, între anii 1872-1873.

Post Author: Cristian Bistriceanu

Cristian Bistriceanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*