Sărutul este atingerea sau apăsarea buzelor pe buzele unei alte persoane sau pe un punct de pe corpul ei sau al unui obiect. Conotațiile culturale ale sărutării variază foarte mult. În funcție de cultura și context, un sărut poate exprima sentimente de dragoste, pasiune, atracție sexuală, activitate sexuală, excitare sexuală, afecțiune, respect, salut, prietenie, pace și noroc.

În unele situații, un sărut este un gest ritualic, formal sau simbolic care indică devotament, respect sau sacrament. În unele societăți, sărutul are rol ritual sau de politețe, folosit ca o formă de salut, în acest caz poate să nu includă nici o manifestare emoțională. Sărutul, practic, înseamnă atingerea cu buzele, a buzelor altei persoane, a mâinii, feței, a oricărei alte părți ale trupului, a unei icoane, cruci, animale, jucării de pluș sau alte obiecte.

Cuvântul sărut are foarte multe sinomime, multe dintre ele, folosite în cadru familial, precum: pupic, pupat, pupătură, sărutare, țoc, țocăire, țucare, țucat, țucătură, guriță.

Cercetătorii spun că sărutul nu este un gest exclusiv uman: a apărut în urmă cu peste 21 de milioane de ani și era practicat și de strămoșii marilor maimuțe, iar dovezile sugerează că până și neanderthalienii s-ar fi săruta.

Un nou studiu publicat în revista Evolution and Human Behaviour arată că sărutul, așa cum îl cunoaștem astăzi, are origini mult mai vechi decât se credea.

Echipa condusă de Dr. Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea Oxford, a analizat comportamentul mai multor specii pentru a reconstrui „arborele evolutiv” al sărutului.

Cercetătorii au definit sărutul într-un mod strict, contact oral-oral, nonagresiv, cu mișcarea buzelor sau a gurii, fără transfer de hrană, pentru a putea compara comportamentul între diferite animale.

Rezultatele au arătat că acest tip de contact apare la numeroase specii, de la maimuțe și lupi până la câini de preerie, urși polari și chiar albatroși, scrie BBC.

Pentru primate, concluzia a fost clară: oameni, cimpanzei și bonobo se sărută, deci cel mai probabil și strămoșul lor comun practica acest gest acum aproximativ 21,5 milioane de ani.

Studiul mai arată că și neanderthalienii se sărutau, iar interacțiunea lor cu oamenii moderni era suficient de intimă pentru a împărtăși microbi orali.

Un studiu ADN anterior descoperise deja o bacterie salivară prezentă la ambele specii, ceea ce indică schimburi repetate de salivă.

Deși cercetătorii au stabilit când a apărut sărutul, rămâne necunoscut de ce. Printre ipoteze se numără faptul că ar proveni din comportamente de îngrijire ale primatelor sau că ajută la evaluarea sănătății și compatibilității partenerului.

„Este un comportament pe care îl împărtășim cu rudele noastre non-umane și merită studiat serios, nu privit ca un simplu gest romantic”, a spus dr. Brindle.