Romaniţa a lansat o piesă manifest, în preajma zilei de 1 decembrie – „Vreau acasă-n ţara mea”.

Melodia este compusă chiar de către Romaniţa, muzica şi text, având contribuţii de la Marian Enache (saxokey), Călin Grigoriu (chitară) şi Mihai Ogăşanu (producţie).

“Vreau acasă-n ţara mea” nu e un cântec scris din poveşti şi din auzite, nu e un cântec patriotic şi nu e nici un cântec politic. Este dorul meu. Trăirea mea! Unde “eu” sunt acest personaj colectiv care trăieşte încă departe de casă. Am plecat prima dată la Paris la 20 de ani. O jumătate de an am ţinut-o într-un du-te-vino, în care am experimentat cele mai nasoale lucruri… de la lucru la negru la patroni care profitau de disperarea unui străin fără acte, la dormit într-o cameră de 8mp şi chiar dormit la metrou. N-am rezistat! M-am întors să fac facultatea de regie în Romania, dar în 2012, diploma mea de regizor nu punea pâine pe masă, iar în vocea nu credeam vreodată ca să-mi asigure traiul. Aşa că am plecat din nou la Paris. Am terminat facultatea de teatru, am muncit pe brânci într-o “boulangerie” până când postul meu a fost restructurat şi am rămas şomera. Muzica era hobby… mai cântam la “căminul cultural”, mai scriam versuri pe care le citeam eu şi mă înregistram pe telefon. Anul 2015 a fost an de cumpănă. Simţeam că mă sufoc, că fac umbră pământului degeaba, că n-am niciun rost pe lume. Şi, într-o zi, am luat pur şi simplu decizia că eu trebuie să-mi urmez visul şi să cânt. S-a ivit ocazia să cânt la un botez al unor prieteni români şi mi-am dat seama câtă împlinire îmi aduce bucuria semenilor mei. Aşa am ajuns în restaurantul românesc unde mi-am desfăşurat activitatea aproape trei ani. Cântam cu bucurie pentru români, le simţeam dorul şi simţeam cât tânjesc după o bucaţică de Românie. Tot dorul asta l-am cuprins în versurile piesei “Vreau acasă-n ţara mea”, piesa care este scrisă încă din 2016, la Paris”, declară Romaniţa.

Pentru videoclipul piesei „Vreau acasă-n ţara mea”, Romaniţa a adunat zeci de imagini video cu români plecaţi peste hotare. Versurile melodiei „Vreau acasă-n ţara mea” apar în toate colţurile lumii, fiind scrise pe foi şi filmate de oamenii de diverse vârste, aflaţi în faţa unor puncte de referinţă.