Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este un eveniment global, care are loc, în fiecare an, la data de 4 februarie, pentru a atrage atenția asupra necesității de a intensifica și consolida efortul de combatere și control al acestei maladii. Prevenția primară, screningul și depistarea precoce încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolii.

Într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, al cărui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost publicat.

O inițiativă emblematică din cadrul Planului European de Combatere a Cancerului este Registrul European al inegalităților în domeniul cancerului ce oferă date solide și de înaltă calitate cu privire la prevenirea cancerului și la îngrijirea pacienților oncologici, care permit identificarea tendințelor din statele membre și din regiuni, precum și a disparităților și inegalităților dintre acestea. Profilele de țară privind cancerul au fost lansate în cadrul Conferinței ” Echitate, Excelență și Inovație – îngrijire modernă pentru toți” organizată de Președinția Suediei la Consiliul Europei împreună cu Comisia Europeană.

Institutul Național de Sănătate Publică se alătură efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toți semenii diagnosticați cu cancer și familiile acestora pentru a elimina inegalitățile de acces la servicii de sănătate de egală calitate și siguranță.

Raportul privind inegalitățile în cancer este oglinda de moment a ceea ce s-a realizat în Uniunea Europeană, dar și în fiecare dintre statele membre în domeniul prevenției și îngrijirii cancerului. În ceea ce privește raportul de țară pentru România, acesta este o analiză de situație care ar trebui să ghideze atât politicile de sănătate și în egală măsură, direcționarea resurselor către acele regiuni, grupuri de populație care sunt cele mai lipsite de acces la servicii preventive și curative de calitate și sigure.

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori față de media de 247) și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).

Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalența factorilor de risc pentru cancer.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de screening și asigurarea continuității serviciilor.

Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.

„Cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate atât în țara noastră, cât și la nivel internațional, fiind una dintre cele mai importante provocări ale sănătății publice la momentul actual. Cancerul nu este o singură boală, ci un grup de peste 200 boli oncologice descrise, care necesită diagnostice și tratamente specifice și care afectează fiecare pacient și familia acestuia lor în mod diferit Impactul negativ la nivel personal cât și impactul financiar și socio-economic la nivel societal este unul semnificativ.

În România, în anul 2023, și-au pierdut viața din cauza cancerului 46.405 persoane[1], iar la nivelul Uniunii Europene (UE) se estimează că, s-au produs 1,3 milioane de decese din cauza acestei maladii, în anul 2022. Localizările cancerului cu cele mai mari rate de mortalitate la nivelul UE sunt cancerul de plămân, cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul pancreatic.[2]

În același timp, au fost diagnosticate 100.471 de cazuri noi de cancer în România și 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în Uniunea Europeană.[3] Cazurile noi diagnosticate cel mai frecvent în UE sunt cele de cancer de sân, colo-rect, prostată, col uterin și plămân.[4]

Se estimează că numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 18,39% până în 2040, prin schimbările demografice care se produc.[5]

Pe lângă pierderea de vieți omenești, cancerul determină și suferința persoanelor afectate și a familiilor acestora, conduce la pierderi economice asociate diagnosticării și tratamentelor necesare, scăderii productivității muncii și a deceselor premature.

Principalii factori de risc care contribuie la povara globală a cancerului sunt factorii comportamentali: consumul de tutun, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea, inactivitatea fizică și stresul cronic. Riscul de a dezvolta cancer este influențat, pe lângă stilul de viață al fiecăruia de factorii genetici, biologici, dar și de factorii de mediu.

În ceea ce privește impactul factorilor de risc comportamentali, în țara noastră se estimează că:

aproximativ 21% dintre cancere sunt atribuite consumului de tutun, similar cu alte țări din Europa Centrală și de Est [6],
obezitatea este factorul de risc care contribuie la aproximativ 4,2% dintre cazurile de cancer[7],
iar 6,8% dintre cazurile de cancer sunt atribuite consumului de alcool.[8]
Faptul că această maladie are un debut insidios, greu de recunoscut și impactul său devastator asupra vieții omenești, au făcut-o una dintre cele mai de temut boli ale zilelor noastre. Cu toate acestea, cancerul este o boală care poate fi în mare parte prevenită, depistată precoce și tratată cu șanse de vindecare îmbunătățite.

Subliniem că prevenția reprezintă cea mai eficientă intervenție de control a cancerului.

Codul European împotriva cancerului cuprinde un set de 12 recomandări pe care fiecare persoană le poate aplica, fără să fie necesare abilități specifice sau sfaturi suplimentare. Atragem atenția asupra importanței adoptării unor comportamente sănătoase pentru reducerea riscului de cancer precum: neînceperea fumatului, sau stoparea acestuia, adoptarea unei alimentații sănătoase și practicarea activităților fizice cu regularitate cu păstrarea unei greutăți corporale optime șiabstinența de la consumul de alcool.

De asemenea, în cadrul modalităților de prevenție, prevenția secundară prin diagnosticarea precoce a cancerului rămâne esențială. Examenele de screening si controalele medicale periodice duc la depistarea celor mai frecvente cancere în stadii precoce, ceea ce înseamnă creșterea smnificativă a șanselor de supraviețuire și vindecare.”