21 mai, Prăznuirea Sfinților Împărați Constantin și Elena


Potrivit calendarului ortodox, creștinii ortodocși prăznuiesc mâine pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Se spune că datorită celor doi Sfinți Împărați, creștinismul a fost permis, iar ziua de duminica a devenit zi de odihnă.
Cu prilejul praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, peste 1.700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, dintre aceştia, peste 635.000 sunt bărbaţi, şi 1.150.000, femei. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica poartă numele de: Constantin –Costin și Costi Dintre femeile care îşi sărbătoresc astAzi onomastica, poartă numele Elena, – Ileana şi Constantina.
Sfântul Constantin Cel Mare a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei, acesta s-a născut pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus.
După moartea tatălui său, Constantin a devenit împărat.
Sfântul Constantin este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți din istoria creștinismului, datorita promulgarii Edictului de la Milano.
Împarateasa Elena, mama împaratului Constantin cel Mare, a trăit între anii 248 – 329.
Conform unei legende, în anul 312, în timpul luptei cu Maxentiu, Sfântul Constantin cel Mare a zărit pe cer o cruce deasupra soarelui, pe care scria: “prin acest semn vei birui.” Iar în timpul noptii, Iisus Hristos i s-a aratat in vis împreuna cu semnul crucii. Domnul Iisus Hristos i-a cerut acestuia să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților pentru ca aceștia să fie protejați de focurile bătăliei.
Câteva dintre tradițiile și superstițiile acestei zile sunt:

Munca este interzisă în această zi, de aceea mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;

în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Post Author: Patricia Bușcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.