Trecem la ora de vară! Sâmbătă spre duminică se dă ora înainte! Astfel, ultima zi de duminică din luna martie va avea doar 23 de ore. Schimbarea orei are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară 2024, de pe 20 martie, care marchează începutul primăverii astronomice.
Ziua cea mai scurtă din an sau ziua în care dăm ceasul înainte cu o oră și vom dormi mai puțin cu o oră, este schimbarea care se face anual în România.
n curând se face trecerea de la ora de iarnă la ora de vară 2024. Este momentul din care zilele încep să se lungească, iar nopțile se scurtează.
Anul acesta, în noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, se va trece la ora de vară 2024. Astfel, în ultima zi a lunii martie se va face trecerea la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
Tot în luna martie, pe data de 20 martie, a fost și echinocțiul de primăvară 2024, fenomen recunoscut pentru faptul că, după echinocțiu, începe primăvara din punct de vedere astronomic, iar durata zilei o depășește pe cea a nopții. Trecerea la ora de vară 2024 este la câteva zile după echinocțiul de primăvară.
În urmă cu câțiva ani, Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea orei în Europa, statele membre având libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Decizia fiecărui stat ar fi trebuit luată până în aprilie 2020, iar începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă.
Țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Trecerea la ora de vară în România România a aderat la ora de vară pentru prima dată în anul 1932. Între anii 1943 şi 1979, practica schimbării orei a fost suspendată. În anul 1997, România a intrat în rândul celorlalte țări europene care aderau la ora de vară în ultima duminică din luna martie, iar acest lucru este valabil și în prezent.
Trecerea la ora de vară în România
România a aderat la ora de vară pentru prima dată în anul 1932. Între anii 1943 şi 1979, practica schimbării orei a fost suspendată. În anul 1997, România a intrat în rândul celorlalte țări europene care aderau la ora de vară în ultima duminică din luna martie, iar acest lucru este valabil și în prezent.
La începutul lunii martie, în 2018, mai mulţi parlamentari români au dorit renunţarea la ora de vară. Iniţiatorul preciza că studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu generează economii din punct de vedere energetic şi provoacă un puternic disconfort asupra majorităţii populaţiei, iar modificarea orei generează perturbări ale transportului feroviar şi aerian, spunea iniţiatorul, dar măsura nu s-a adoptat. În 2017, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a publicat un studiu potrivit căruia nu există niciun efect pozitiv al schimbării orei. În schimb, cercetarea a scos în evidenţă existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii umane, agriculturii şi siguranţei în traficul rutier.
Cum este afectat organismul din cauza schimbărilor de oră
Trecerea la ora de vară poate avea repercusiuni asupra psihicului în rândul persoanelor care au nevoie de o anumită perioadă de acomodare. Sunt persoane care se pot confrunta cu stări de nervozitate, oboseală sau stres, din cauza faptului că nu se pot adapta atât de repede la noua oră. Poate fi nevoie de câteva zile sau săptămâni, pentru anumite persoane, pentru ca organismul să se adapteze noilor schimbări, iar corpul să funcționeze în parametri normali.
Schimbarea orei este un proces ce poate perturba ceasul biologic, iar asta poate duce la dereglări hormonale și afectarea melatoninei. De asemenea, schimbarea orei poate afecta și calitatea somnului. Odată cu trecerea la ora de vară, se dă ceasul înainte cu o oră, iar asta înseamnă că este afectată și cantitatea somnului, deoarece se va dormi mai puțin cu o oră.
