In memoriam Gil Dobrică

Gil Dobrică (n. 14 februarie 1946, com. Dăbuleni; d. 17 aprilie 2007, Craiova) a fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul şi rhythm and blues din România. A avut în repertoriu melodii proprii şi preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui admirator declarat a fost) şi alţi artişti de gen, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de ţară” – modificată în „Hai acasă”) a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

S-a născut la ţară, în comuna Dăbuleni, judeţul Dolj, într-o familie cu nouă copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani şi-a luat fratele cel mare şi a plecat la Craiova, la şcoala de meserii, unde a devenit strungar. A colindat toată ţara cu Cenaclul Flacăra şi cu „Serbările Scânteii Tineretului“. Un coleg de muncă era un mare iubitor de muzica neagră şi i-a insuflat viitorului solist pasiunea pentru Ray Charles, care a devenit în scurt timp idolul său. Gil a început să cânte piese rock şi soul de la 17 ani: cânta pentru studenţi, pe gratis, la Clubul Uzinei „7 noiembrie“ şi îi detrona pe cei care cântau jazz, swing, foxtrot.

Cînta piese din repertoriul unor artişti precum Aretha Franklin, Otis Redding, Arthur Conley, Little Richard, Hendrix, Beatles, Rolling Stones, fapt care i-a permis să se bucure de o mare popularitate.

În 1996 a avut ocazia de a-l întâlni pe idolul său, Ray Charles, la Cerbul de Aur. „Cea mai frumoasă zi din viaţa mea”, după cum avea să mărturisească Gil.

În ultimii ani de viaţă a colaborat cu trupa Nightlosers, cântând în deschiderea acesteia, în clubul Fire din Bucureşti. A avut o scurtă apariţie în clipul trupei, Dragostea-i ca şi o râie.

Se stinge din viaţă la vârsta de 61 de ani, după o grea suferinţă. Încă din toamna anului 2006, cunoscutul cântareţ suferea de gută cronică, de ciroză, dar şi de pneumonie.

A debutat în 1963, la Casa de cultură a Sindicatelor din Craiova. Activează în diferite trupe: 13 Carate, iar din 1967 cu formaţia Dacii. În anii 1970, Gil, la îndemnul unor prieteni de la Conservator, a lăsat Craiova pentru Capitală. A locuit în gazdă, banii nu-i ajungeau niciodată, Gil Dobrică a avut foarte puţine apariţii televizate. Primul pas important pentru Dobrică în Bucuresti a fost când s-a angajat la barul Atlantic, la Athéné Palace, la Continental. Fiecare bar avea balet, orchestră, se cânta în engleză, pe viu, fără instrumente electronice. Tot in 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai târziu cu Roşu şi Negru. Apare în spectacole de muzică şi poezie, la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra” (alături de Florian Pittiş, Ion Caramitru ş.a.). În 1979 i se oferă o apariţie cinematografică în filmul „Nea Mărin miliardar”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, şi debutează discografic cu „Hai acasă” pe disc EP de 45 de turaţii. Piesa este un cover dupa John Denver – „Take Me Home, Country Roads” (1971).

Adaptări după Ray Charles, Percy Sledge, The Top Box (The Letter – Scrisoarea) sau celebrele sale cover-uri : „Rugă pentru parinţi” şi „Ordinea de zi”, sunt mari succese în perioada respectivă. În anii 1980, casa de discuri Electrecord îi editeaza solistului un single şi trei LP-uri, o parte dintre acestea fiind recent reeditate pe CD.

Sursa: wikipedia

Post Author: www.banatfm.ro

www.banatfm.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *