Paștele 2024 este unul cu totul special, așa cum a fost și în anul precedent. Cu toate acestea, multe dintre tradițiile și obiceiurile de Paște pot fi păstrate, chiar și în 2024.
Tradiții în prima zi de Paște
Conform tradiției, în anumite zone ale țării, la miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn atunci când bat clopotele, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau o lumânare și merg spre biserică. Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi. Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint. Se spală cu apa pentru a fi sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani. Tradiţia mai spune spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului. Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul. În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun. În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.
Vopsitul ouălelor, micile obiceiuri din jurul gospodăriei, preparatele culinare tradiționale, precum și unele datini creștine se pot respecta în continuare și de Paște 2024.
Mai multe tradiții în a doua zi de Paște sunt respectate de sute de ani în Lunea Luminată, prima zi după Duminica Paștelui, când se deschis porțile Raiului și ale iertării. Chiar dacă de Paște 2024, unele dintre cele aceste tradiții ar fi greu de repsectat, ele merită amintite. Datina spune că în a doua zi de Paște, finii se duc în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii merge la părinți. Totodată, zi de sărbătoare, feciorii merg să stropească fetele cu apă proaspătă din fântână sau cu parfum ca să fie frumoase tot anul. Fetele sunt stropite cu parfum în a doua zi de Paște. Obiceiul a fost preluat din comunitățile germane și maghiare și este păstrat atât în sate, cât și în orașe. Obiceiul spune că, după Liturghie, tinerele familii, îmbrăcate în port popular, își așteaptă în curtea Bisericii nașii, rudele și prietenii. Aceștia aduc vase și daruri pentru gospodărie și, cu toții, rămân la cântec, joc și voie bună până seara. În Transilvania, în a doua zi de Paște, s-a păstrat obiceiul udatului, acesta având semnificația unui act de purificare. Feciorii stropesc cu apa sau cu parfum fetele care le ies în cale. Fetele stropite trebuie să ofere cadouri sau ceva de băut băieților. Se spune că dacă o fată rămâne neudată, acesteia îi va merge rău tot anul.
Dacă ouăle de Paşte se înroşesc în Joia Mare, atunci se spune că acestea se vor păstra tot anul fără să se strice. Simbolul ouălor roşii vine de la patimile prin care a trecut Iisus Hristos, după ce a fost răstignit. Mama Mântuitorului a venit la crucea acestuia cu un coş cu ouă, care s-au înroşit de la sângele vărsat de Hristos.
În prima zi de Paște este bine ca toată familia să mănânce din primul ou ciocnit, pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curățat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar. Ouăle încondeiate sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.
A doua zi de Paște, obiceiuri și tradiții
Această a doua zi a Sărbătorilor Pascale, în datina română, este cunoscută și sub denumirea de ”Lunea Albă” și în satele românești, conform tradiției, are loc „umblare cu pască”. Astăzi oamenii de la sate merg în vizită la rudele apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. În ”Lunea Albă” se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi iar nasii trebuie să îi ospăteze pe fini, deoarece tradiţia spunea că aceştia mergeau împreună la hora satului.
Tot astăzi se mai face și stropirea cu apa, acest ritual avându-și originea într-o povestea despre o fată evreică care a leşinat la auzul veștii învierii lui Hristos, urmând să fie readusă în simţiri de nişte tineri ce au stropit-o cu apă. În Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi câteva mici daruri.
Ce înseamnă Săptămâna Luminată
Conform canoanelor bisericești și a datinilor creștin ortodoxe Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.
Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii. Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire Hristos a înviat, urmată de răspunsul Adevărat a înviat, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.
