Aniversații zilei: Bono & Fred Astaire

La Mulţi Ani, Bono!

Paul David Hewson (n. 10 mai 1960), poreclit Bono Vox, nume de scenă Bono, este solistul trupei rock irlandeze U2.

A fost nominalizat la trei premii Nobel pentru pace (2003, 2005, 2006). De asemenea a primit multe alte premii, medalii şi decoraţii. Împreună cu U2 a mai fost nominalizat la patru Globuri de aur, un Oscar şi două Grammy (dintre care unul câştigat).

A colaborat cu artişti ca: Frank Sinatra, Johnny Cash, Willie Nelson, Luciano Pavarotti, Roy Orbison, Bob Dylan, BB King, Ray Charles, Quincy Jones, Bruce Springsteen, Tony Bennett, Clannad, The Corrs sau Wyclef Jean.

În 1976, Bono a răspuns unui anunţ publicat de Larry Mullen jr, colegul său de şcoală, care căuta tineri pentru a forma un grup rock. La fel au răspuns şi David Evans (The Edge), fratele său, Dick Evans, şi Adam Clayton. Cei patru membri rămaşi au format o trupă rock numită Feedback, nume ce curând a fost schimbat cu The Hype, pentru ca mai apoi să se definitiveze în U2. La început, Bono cânta la chitară şi voce şi scria cântecele grupului. După aceea, Bono şi-a asumat rolul de solist, chiar dacă mai cânta la chitară.

Primul album U2 a fost lansat în 1980 – “Boy”, iar albumul “The Joshua Tree” (1987) i-a făcut pe cei de la U2 celebri pe plan internaţional. Alte albume ale trupei sunt “Achtung Baby” (1991), “Zooropa” (1993), “Pop” (1997). În 2000, U2 s-a întors la sound-ul rock, prin albumul “All That You Can’t Leave Behind”. “Beautiful Day” a câştigat două premii Grammy la secţiunile Record of the Year şi Song of Year. “How to Dismantle an Atomic Bomb” (2004) a fost bine primit de fani şi bine vândut. Cele două single-uri – “Vertigo” şi “Sometimes You Can’t Make It On Your Own” au obţinut mai multe premii Grammy.

În martie 2009, trupa a lansat albumul “No Line on the Horizon”, care a ajuns rapid în topurile americane. Au urmat alte piese de succes – “Get On Your Boots” şi “Magnificent.” Pentru a promova albumul, trupa a efectuat numeroase turnee. Din 1999, s-a implicat în acţiuni menite să sprijine demersul de scutire a plăţii datoriei externe a ţărilor din lumea a III-a. În mai 2002, l-a însoţit pe Secretarul Trezoreriei SUA, Paul O’Neill, pe parcursul unui turneu în patru ţări africane.

În acelaşi an, Bono a fondat, împreună cu Bobby Shriver şi alţi membri ai mişcării Jubilee 2000 “Drop the Debt”, organizaţia DATA, al cărei obiectiv este să atragă atenţia asupra datoriilor ce nu pot fi plătite şi care determină menţinerea continentului “negru” la nivel de sărăcie de nedescris şi face incontrolabilă situaţia transmiterii SIDA.

Bono a ajutat şi a colaborat cu organizaţii ca Amnesty International, Free Burma, The Chernobyl Children’s Project, The One Campaign şi Greenpeace, fundaţia RED. De asemenea, s-a implicat şi în concerte mari ca Live Aid din 1985 şi Live 8 din 2005, organizat de Bob Geldof, cerând grupului ţărilor din G-8 un ajutor mai substanţial acordat ţărilor africane. În ianuarie 2005, în timpul desfăşurării Forumului economic mondial de la Davos, a participat la lansarea unui sortiment de produse numite “Product Red”, ale căror venituri erau destinate finanţării programelor de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei.

Artistul a primit numeroase recunoaşteri la nivel mondial pentru activitatea sa, printre care nominalizarea consecutivă pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2003, 2005 şi 2006. A fost declarat “Europeanul anului” de publicaţia European Voice, în 2001, Cavaler al Legiunii de Onoare în Franţa, în 2003, a fost desemnat de către publicaţia “Time” drept “omul anului” în 2005, a obţinut medalia Centenario Pablo Neruda din Chile, în 2004, şi, la propunerea primului ministru britanic Tony Blair a fost numit Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic (anunţat în 23 decembrie 2006 prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii la Dublin). El nu poate să poarte titlul de Sir deoarece nu este cetăţean britanic şi nici nu este cetăţean al vreunei ţări membre Commonwealth, însă poate să folosească alături de semnătura sa literele KBE (Knight of the British Empire).

Remember Fred Astaire

Fred Astaire (n. 10 mai 1899, Omaha, Nebraska – d. 22 iunie 1987, Los Angeles, California), după numele lui de botez Frederick Austerlitz, a fost un actor, dansator și cântăreț american.

Primul film în care a dansat a fost Dancing Lady (1933). La un an, a fost distribuit în producția muzicală RKO, Flying Down to Rio. A întâlnit-o în film pe dansatoarea Ginger Rogers. Cei doi au realizat un număr de dans, numit „The Carioca”. Flying Down to Rio a fost un mare succes, salvând compania de producție de la faliment. Fanii filmului au vrut să-i vadă dansând iar pe cei doi, iar RKO a realizat în 1934 The Gay Divorcee, bazat pe unul din succesele din trecut ale lui Astaire pe Broadway. Au mai urmat Night and Day și laureatul Oscar The Continental. Astaire și Rogers erau buni prieteni, dar fiecare dorea să fie apreciat individual. După 6 filme făcute împreună, Astaire are șansa de a juca singur în Damsel in Distress (1937), ce a fost un eșec, cei de la RKO refăcând cuplul Astaire-Rogers în Carefree (1938).

După The Story of Vernon și Irene Castle (1939), Astaire decide să joace iar singur, iar după câteva eșecuri, o întâlnește pe cea despre care a spus mai târziu că a fost partenera sa favorită : Rita Hayworth, cu care apare în You’ll Never Get Rich (1942) și You Were Never Lovelier (1946). A mai avut și alte partenere, printre care Audrey Hepburn (Funny Face – 1957), Lucille Bremer, Judy Garland, Betty Hutton, Jane Powell, Cyd Charisse și Barrie Chase, dar cu nici una nu a mai înregistrat succesele pe care le-a avut cu Ginger Rogers. Cei doi mai joacă împreună în 1949 în The Barkeleys of Broadway, arătând câtă nevoie au unul de celălalt.

După ce câștigă câteva premii Emmy în anii 1950 – 1960, Astaire pune dansul pe locul doi, încercând să se concentreze mai mult pe cariera de actor. A avut roluri în multe filme, printre care : On the Beach (1959) și The Towering Inferno (1974), pentru care a fost nominalizat la Premiul Oscar. În 1981, la aproape 10 ani de când nu a mai dansat în public, Astaire a primit un premiu pentru întreaga activitate din partea Institutului American de Film. A încetat din viață în anul 1987 ca urmare a unei pneumonii.

Sursa: wikipedia

Post Author: www.banatfm.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.