Țestoasa este o reptilă din ordinul Testudines. Broasca ţestoasă de uscat este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.

Speciile întâlnite la noi sunt țestoasa de uscat bănățeană sau țestoasa lui Hermanni (Testudo hermanni) și țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca).

Țestoasa europeană de apă dulce (Emys orbicularis) trăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la viața terestră.

O putem, de asemenea, întâlni în Florida (ţestoasa cu tâmple roșii) sau pe mare (Caretul). Ţestoasa de mare ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

Carapacea ţestoasei este utilizată pentru protecţie, în zilele noastre, dar ţestoasele antice şi-au dezvoltat carapacea din alte motive.

Cercetătorii au analizat rămăşiţele a 47 de ţestoase antice (Eunotosaurus africanus), asemănătoare reptilelor pe care noi le putem vedea astăzi pe plaje mărilor. Aceste animale aveau coaste lărgite, care le ajutau mai mult să sape în pământ decât să le protejeze de pericole.

,,De ce au evoluat carapacele ţestoaselor este o întrebare uşor retorică. Bineînţeles, pentru protecţie”, a declarat autorul studiului ,Tyler Lyson, paleolog la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Denver.

,,Ţestoasele antice nu le utilizau în acele vremuri pentru protecţie, ci pentru săpatul în subteran, pentru a scăpa de condiţiile de mediu nefavorabile din Africa de Sud”, a adăugat cercetătorul.

Coastele lărgite nu le ajutau să se protejeze. De fapt, chiar le era mult mai greu să se mişte sau să respire. De exemplu, coastele sunt utilizate pentru a susţine corpul în timpul mersului, oferind spaţiul necesar pentru expandarea plămânilor. Coastele lărgite rigidizau trupul, îngreunând respiraţia şi mersul animalului.

,,De obicei, coastele sunt părţi ale corpului plictisitoare. Coastele balenelor, ale şerpilor, ale dinozaurilor şi ale oamenilor sunt aproape identice, ţestoasele fiind singura excepţie. Acestea sunt modificate pentru a forma carapacea”, a menţionat în final specialistul.

Fosila, de acum 260 de milioane de ani a fost descoperită de un copil de opt ani în Africa de Sud.

Sursa: Live Science