În cultura română, un aspect esențial al nopții dintre ani îl reprezintă mesele îmbelșugate. Seara de Revelion este însoțită de un adevărat ritual culinar, încărcat de superstiții și obiceiuri legate de mâncare, menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate în anul care începe.

Noaptea de Revelion este unul dintre cele mai simbolice momente ale anului, asociată cu speranța, reînnoirea și dorința unui viitor mai bun. În cultura românească, dar și în multe alte culturi ale lumii, această noapte este marcată de tradiții și superstiții transmise din generație în generație.

Un rol central îl are masa de Revelion, care trebuie să fie bogată și atent aleasă. Se spune că este bine să mănânci pește, simbol al trecerii ușoare peste greutăți, și carne de porc, asociată cu progresul și belșugul, deoarece porcul înaintează mereu. Strugurii sunt nelipsiți: la miezul nopții se mănâncă 12 boabe, fiecare reprezentând o dorință pentru lunile noului an. Totodată, fructele rotunde – merele, portocalele sau rodia – simbolizează continuitatea, norocul și abundența.

Tradiția spune însă că este bine să eviți carnea de pui sau de cocoș, deoarece aceste păsări scurmă înapoi, gest asociat cu pierderea norocului. De asemenea, în unele culturi sunt evitate alimentele amare sau acre, considerate aducătoare de ghinion.

Pe lângă obiceiurile culinare, există și superstiții legate de comportament. Se spune că nu este bine să intri în noul an cu datorii și că este norocos să ai bani în buzunar la miezul nopții. În unele zone, contează cine este prima persoană care îți trece pragul în noul an, acest gest fiind considerat un semn pentru cum va decurge anul.

Alte tradiții includ purtarea hainelor roșii pentru prosperitate sau deschiderea ușilor și ferestrelor la miezul nopții, pentru a lăsa anul vechi să plece și a face loc unui nou început.

Chiar dacă nu toți cred în superstiții, tradițiile de Revelion rămân o parte importantă a identității culturale, transformând noaptea dintre ani într-un moment de reflecție, bucurie și speranță.