Care vor fi alimentele viitorului

În prima zi a anului pe glob eram 7 638 118 926 de persoane. Până în 2050, populaţia va creşte cu o treime atingând borna de 10 miliarde. Experţii din industria alimentară spun că hrana va fi tot mai greu de găsit, având în vedere că suntem tot mai mulţi, iar resursele sunt din ce în ce mai puţine.

Industria alimentară caută alternative la carne, deoarece aceesta este considerată prea costisitoare. Astfel, burger vegetal, faină de alge sau brânză la grătar sunt câteva dintre alimentele viitorului.

Până în 2050, populația va crește cu o treime. Pentru a oferi proteine, acestea trebuie să fie produse la costuri reduse (energie, apă…) și să fie raționalizată folosirea terenurilor agricole disponibile, cunoscut fiind faptul că pentru a produce un kilogram de carne de vită este nevoie de 10 kilograme de cereale, explică specialiștii.

Potrivit lui Xavier Terlet, președintele cabinetului XTC World Innovation, „pentru europeni, alimentația are o semnificație culturală, astfel încât va fi greu de făcut pasul la insecte”. Și, totuși, insectele se pot regăsi ca hrană pentru animale, sub formă de făină. În opinia sa, europenii se pot orienta însă spre „substitutele de carne, care au progresat în ceea ce privește calitățile organoleptice”.

La Salonul de alimentație de la Paris, Salakis, marca gigantului francez de lactate Lactalis, a prezentat o gamă de brânzeturi ce pot fi pregătite la grătar, inspirate din brânza de capră tradițională cipriotă halloumi. În timp ce firma Triballat Noyal se pregătește să lanseze „steak-urile din brânză”, proprietarii gamei Sojasun au optat pentru burgerii vegetali cu coacere rapidă la microunde sau pentru steak-urile din soia sterilizate, cu perioadă de garanție de șase luni.

Franța, patria gastronomiei și a mâncărurilor tradiționale, a rămas în urmă în această privință. În SUA, firma Gardein, specializată în proteine alternative, a creat așa-numitele „fishless filets” (fileuri de pește fără pește) pe bază de soia și microalge bogate în Omega 3.

De asemenea, în timp ce în Olanda s-a lansat lanțul de magazine „Vegetarian Butcher” („Măcelarul Vegetarian”), în supermarketurile franceze nu există deocamdată raioane dedicate „proteinelor alternative”, iar inovațiile se limitează doar brânzeturi.

Potrivit Nutrikeo, piața proteinelor vegetale (în afară de lactate), de 6,1 miliarde de euro din 2013, ar putea depăși 8,6 miliarde de euro în 2018, ceea ce reprezintă o creștere de peste 40% în decurs de cinci ani.

Post Author: www.banatfm.ro

www.banatfm.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *